Prima mențiune documentară a acestei așezări se face în anul 1514 , când domnitorul Bogdan Voievod cumpără satul și îl donează mânăstirii Voroneț. În Uricul lui Bogdan Voievod din anul 1514 se consemnează acest fapt cu precizarea că, la data cumpărării, teritoriul forma numai un complex de păduri ce se extindeau de-a lungul râului Moldova, abia mai târziu au trecut familii peste râu, unde și-au ales teren pentru locuințe. În anul 1786, când se face planul de organizare a parohiilor din Bucovina, satul este înscris oficial cu denumirea de Capu Câmpului, având 47 de familii, aproximativ 200 de oameni si un preot. În lucrarea * Bucovina* apărută în anul 1875, satul Capu Câmpului este menționat aparținând ținutului Sucevei, cu statut de comună și o populație de 1100 locuitori. Capu Câmpului a fost până la ultima reorganizare administrativ-teritorială, comuna de sine stătătoare, aparținând raionului Gura Humorului, regiunea Suceava. Din anul 1968 și-a pierdut statutul de comună, fiind inclusă ca sat component al comunei Valea Moldovei. În urma rezultatelor referendumului organizat în anul 2002, prin Legea nr 472/2003 s-a reînființat fosta comună Capu Câmpului, prin reorganizarea comunei Valea Moldovei.